www.howtounderstandeverything.blogspot.com
Citind of-ul lui Cristian Sirb, legat de ochelarii hidosi, marca unei subculturi interesante in primii ei ani de manisfestare, dar exasperante mai nou, nu am putut sa nu ii dau dreptate! Fiindca imi adusei aminte de o imagine stupefianta, surpinsa acum cateva zile in fata mult prea banalului magazin de la coltul strazii: un el cu ochelari tip libelula, cu rame si mai sinistre, esarfa in culori tipatoare, breton netuns de cateva luni bune, inconjurat de niste fufe care il sorbeau gales din priviri!
Si fiindca incep sa ma scarpin vartos in cap si sa ma intreb: ce dracu e in neregula cu lumea asta si, mai ales, cu tineretul de azi? De unde pana unde a devenit stylish sa ai o infatisare de tocilar consacrat? De unde pana unde acest curent inestetic? Cine a venit cu neverosmila idee ca niste ochelari cat farfuria pot sa denote originalitate? Si da, am fost catalogata drept tocilara ani la rand, fiindca am fost un elev eminent si m-am remarcat mai mereu prin cultura-mi generala peste medie, si da, am fost poreclita “aragaz cu patru ochi”, si da, am fost luata in deradere mai mereu! Insa ochelarii mei cu lentile groase sau hainele-mi modeste nu m-au facut decat sa imi doresc mai Mult, mai Bun si mai Frumos, sa devin din ratusca cea urata si marginalizata femeia culta si stilata de azi, cea care isi permite insa sa dea milioane bune pe o pereche de ochelari de firma, cu un design impecabil!
De ce moda hipster a devenit ceva demn de dorit? De cand tocilarii huiduiti acum ceva vreme au devit modele de urmat? Ce naiba e atat de fain in a avea gadgeturi de ultima ora, un cont de Facebook unde ai mii de prieteni virtuali care iti seamana, adica cretini, adica atat de originali, incat imita tot ce zboara, in a purta palarii anoste, pantaloni cu turul atat de lasat, incat ai mereu impresia ca respectivul se caca in mod constant in ei, esarfe de care nu te poti dezbara nici in toiul verii, in a asculta trupe obscure indie, in a purta ochelari Ray-Ban, in a fi impotriva mainstream-ului, doar pentru ca e ubercool sa fii impotriva sistemului? Si ce s-ar intampla cu geeksii astia daca s-ar intoarce in timp, sa zicem prin anii 1997-1998, cand eu eram aia de care se radea? De cine s-ar rade mai tare, de ochelarii mei anosti, de cititoare avida si mioapa sau de ochelarii lor de snobi priapici?
“Nici să aibă formele cele mai voluptuoase, o tipă care ar sosi la întâlnirea cu mine cu vitrinele astea supradimensionate, cu rame fanteziste, nu m-ar interesa deloc.” (Cristian Sirb) Si uite cum originalitatea unei astfel de hipsterite ar fi dezapreciata de la bun inceput! pai asa se procedeaza cu tinerele talente de azi, draga domnule? 
