Posibil sa mai fi abordat o astfel de tema intr-o leapsa acum ceva vreme, cand eram sub imperiul depresiei, al disperarii si al silei existentiale… insa, atat timp cat Raluca doreste sa ma puna nas in nas cu cea de acum si nu cu cea care se smiorcaia in urma cu un an, nu pot decat sa ii multumesc pentru interesul acordat!
Hmm, o prima intalnire cu mine? Pai ar fi una de pomina! As ajunge mult prea devreme, cum fac de obicei, as avea o alura bine calculata: aranjata, dichisita, machiata, parfumata, as afisa niste zambete de mai mare dragul, nu as mai fi timida la inceput, rezervata, nu as mai incerca sa imi ascund privirile… as fi mult mai deschisa, mai zambitoare, mai hotarata, mai glumeata, mai sincera, mai altfel, mai… nu stiu cum…
Imi plac pub-urile cu atmosfera chill out… ar trebui sa ma inviti frumusel acolo si sa imi oferi un frape de vanilie… sa vorbim de carti, filme, muzica buna… sa uitam cum trece timpul… sa stam la o sueta prelungita si la barfe cat mai spumoase… sa despicam firul in patru… sa mai comadam inca un frape… sa fumam in prostie… sa ne destindem… sa ni se para ca dupa intalnirea asta restul nu mai conteaza…
Fiindca ar fi una memorabila! Ai pleca cu un sentiment de usoara tristete ca pacat ca fuse doar atat! cand putea sa fie mai mult!, de multumire sufleteasca, de nerabdare pana la datile viitoare!
