E întrebat de o deșteaptă de la Adevărul dacă a plâns la moartea mamei. Fiindcă fătuca știe sigur că maică-sa s-a sinucis din cauza presiunii conflictelor politice și că tocmai de aceea e îndreptățit să prețuiască așa de mult instituția familiei. După ce o să citesc integrala Amos Oz, promit că o să te caut prin redacția unui cotidian atât de calitativ și o să-ți servesc flegma de la care s-o fi abținut bătrânul Oz!
Bineînțeles, eternii atoateștiutori sunt Mihai Tatulici și ubicua Monica Tatoiu. Tatulici îi explica pe Realitatea unui angajat MAPN că nu ai cum să pilotezi un elicopter pe viscolul ăsta, nu ai cum să ajungi la cei afectatați de căderile abundente de zăpadă, nu ai cum să aterizezi, domne!, oricât de mult ai încerca. Tatoiu pe nu știu ce alt canal îi făcea inconștieți, dacă nu proști de-a dreptul, pe cei care s-au aventurat pe șoselele naționale, au rămas blocați între localități și au mai avut și tupeul să moară de frig în mașini.
Tatulici va concluziona: românii sunt mai rezistenți si mai obișnuiți cu astfel de urgii naturale. Păi ia să se fi întâmplat așa ceva prin Germania sau Olanda, numărul de morți ar fi fost incomparabil mai mare!
Dragă Mihai Tatulici, dragă Monica Tatoiu, dragi români care ați devalizat magazinele de teamă că nu veți mai putea ieși din case, nu e apocalipsa, oameni buni! E doar o manisfestare pârdalnică a unor fenomene specifice unui anotimp numit iarnă. Că mai și ninge (mai mult sau mai puțin), că mai și viscolește, că mai și îngheață pe alocuri, chiar nu este nimic fabulos! Fabulos e să chemi astfel de specimene la televiziuni și să le rogi să își dea cu părerea despre cum ar trebui să arate lucrurile iarna și de ce nu arată tocmai așa.
Peste o lună vremea se va încălzi, nenorocita asta de zăpadă se va topi, vor urma inundațiile. Tatulici va organiza alte teledonuri și va explica iar cum nu poți să aterizezi cu un elicopter pe un teren, de data asta, mâlos, Tatoiu, Tatoiu?, a, da!, va vorbi despre noul guvern și despre incapacitatea lui de a face față manifestărilor meschine ale începutului de primăvară.
Sa punem colinde in alimentare de la sfarsitul lui octombrie, sa decoram cu luminite orbitoare si cu beteala stramba copacii de pe strada, sa ne punem dorinte irealizabile in viata asta inca de asta-vara, sa cumparam mult, lucruri inutilizabile, tot ce nu avem nevoie. Si sa plecam cu “Steaua”, nestiind bine versurile si mamaind a paguba, cu doua saptamani inainte de Ajun si cu “Capra” si “Ursul” cu vreo trei inainte de Anul Nou, pe ritmuri de manele si pocnind din cozi de matura.
La dracu’ cu vechile traditii! La anu’ o sa plecam la colindat din martie, cand inca nu au rasarit zambilele
De la “to give”, adica a darui in speta parfumuri Givenchy; inca nu am le-am intalnit pe preafericitele fufe care sa fi primit toale Givenchy. De unde rezulta englezismul Ghivansi. Un fel se struto-camila afecata. Care ma zgarie teribil pe timpan. Apreciez pe cei care nu pronunta decat un “g”, asteptand senini ca partenerul de discutie sa rosteasca cuvantul sau chiar recunoscand spasiti ca nu stiu sa-l pronunte. M-am saturat de mina afectata, de cunoscatori a frantuzismelor englezite, pe care o afiseaza majoritatea cu atata aplomb! Sa mai prind pe vreunul cum pronunta Ghivansi, tupeist atoatestiutor care este, ca o flegma direct intre ochii ii va fi daruita!
Ne conformam tendintelor acestor vremuri tulburi. Adica dam un sut valorii in partile moi. Google-ul nu face exceptie de la aceasta regula. Cautand “Monica”, in topul preferintelor cautatorilor de Monici troneaza ubicua, etern competenta in varii domenii Monica Tatoiu. Mai punem si un “l”. Apare binecunoscuta amanta a anilor 2000, Monica Lewinsky. Monica Lovinescu cu ale ei jurnale si ape ale Vavilonului se alege de abia cu un pardalnic de loc trei in preferintele internautilor culti.
Cica contin taurina. Si, precum prea bine se stie, taurina e apanajul energizantelor. Numai un cocalar putea sa screama o astfel de idee. Probabil i s-o fi varsat, prin vreun club fitos din capitala, un Red Bull in cap. O fi vazut ca a scapat de matreata si ca nu-i mai cade pleata, si gata!, asta explica cu siguranta aparitia unei atari gogomanii comerciale!
In mall. Mai sa fie, e deja Craciun! Plin de brazi impopotonati, de ghirlande, de lumini obositoare, de orbeti. In difuzoare, bineinteles eternul si fascinantul exponent al prieteniei romano-canadiene. Inegalabilul Hrusca, cel care canta la fiecare inceput de decemvre aceleasi colinde la Sala Palatului. Lerui, ler! E jumatea lui noiembrie. Comerciantii au stiut mereu sa profite, sa exploateze cretina foame consumerista. Mi-e scarba! Am ajuns sa detest sarbatorile in genere. Craciun fericit va urez, bai nehalitilor! Pacat ca nu vi l-am urat mai din timp, undeva de prin iulie!
Mai ales pentru cei de la “Adevarul”. Acuma ori or fi aparut in editia de dimineata, semn ca cei de acolo inca nu se trezisera bine, ori in cea de seara, semn ca servirea cafelelor de-a lungul zilei a fost complet inutila.
Elodia devine o noua Nutzi, Magda lui Ciumac, noul ministru de extrerne, iar Nikita, noul ministru al Educatiei! Mai pare incredibil? Ar mai fi imposibil? Trist, numai ca nevastuica grizonata si-a indeplinit vis dupa vis: si-a facut propriul ziar, si-a facut mizeria de televiziune intr-o garsoniera, a declansat un fenomen abject de idiotizare gregara! Urmatorul pas? Castigarea alegerilor parlamentare si, mai apoi, a celor prezidentiale! OTV-izarea unei tari si asa futute intelectual, indobotocirea ei, manelizarea ei reprobabila, atentarea marsava la insasi fiinta ei nationala! Bla bla, ne ducem dracului; sa-i fim vesnic recunoscatori josniciei intruchipate de catre Dan Diaconescu!