Sexul sterge portiuni de viata pe care cineva nici nu si le-ar putea inchipui. O fi prostesc, insa oamenii se strang cu acea stranie furie un pic panicata iar viata iese de aici botita ca un biletel strans intr-un pumn, ascuns cu un gest nervos de teama. Un pic din intamplare, un pic din noroc, dispar in cutele acelei vieti mototolite aschii de timp dureroase, sau lase, sau neintelese…
era ceea ce pazea firul dragostei lor, in labirintul de lumi prin care barbatul alerga, ca o fisura de-a lungul unui vis. Era orologiul care numara minutele timpului anomic, si unic, care era timpul dorintei lor reciproce. Revenea indarat inaintea lui pentru ca ea sa stie ca inlauntrul celui care sosea nu se curmase firul acelui timp. Astfel barbatul sosea, in sfarsit, si nu era nevoie sa spuna nimic, sa intrebe nimic, si nici sa stie. Clipa in care se vedeau era, pentru amandoi, inca o data, aceeasi clipa…
sa citesti nu inseamna niciodata altceva decat sa fixezi un punct ca sa nu fii sedus, si ruinat, de incontrolabila alunecare a lumii. Nu s-ar citi nimic, daca n-ar fi din frica. Sau pentru a amana ispita unei dorinte ruinatoare careia, se stie, nu ii poti rezista…
sa ai o nota, vreau sa spun: o nota numai pentru tine. Sa o recunosti, dintr-o mie, si s-o porti dupa tine, in tine, si cu tine (…) ea respira atunci cand voi respirati, va asteapta cand dormiti, va urmeaza oriunde v-ati duce si jur ca nu va va slabi pana cand voi nu va veti hotari sa crapati, iar atunci va crapa odata cu voi (…) chiar daca viata face un zgomot infernal, ascutiti-va auzul pana cand veti ajunge s-o auziti si atunci tineti-o strans, n-o lasati sa va mai scape…
intotdeauna o tacere miraculoasa este cea care ii ofera vietii minusculul sau enormul vuiet a ceea ce mai apoi va deveni amintire inamovibila…
unde viata arde cu adevarat moartea e un neant- nu exista nimic altceva impotriva mortii- doar asta- sa faci viata sa arda cu adevarat…
Alessandro Baricco- Castele de furie
Castele de furie
2