Teledon pentru lebede

Se fac teledonuri pentru cauze nobile… ca sa ii ajuti pe altii in suferinta, care sunt vai de mama lor in urma unor calamitati… nimic de criticat pana aici! romanii au donat si pentru victimele din Thailanda, si pentru Irak, Afghanistan, mai nou si pentru Haiti… insa cand vine vorba de amaratii de la noi care, an de an, maresc numarul celor afectati de inundatii? Pentru cei care raman fara case, fara culturi, fara animale, mai doneaza cineva? Isi mai aduce cineva aminte de ei? Sau cateva sute de gospodarii, afectate anual de topirea zapezii, nu conteaza pe langa zecile de mii de case daramate din Haiti?

De ce nu se organizeaza teledon si pentru aurolacii si maidanezii degerati, pentru taranii de la piata care au mainile inrosite, pentru gandacii de bucatarie morti de inanitie, pe o astfel de criza, pentru mormolocii din balti? Sau pentru niste biete lebede inghetate?

P.S. Bravo piciului astuia, care a reusit sa stranga atatia bani intr-o singura zi! Pornind de la un simplu gest copilaresc si de la o simpla plimbare pe bicicleta! Semn ca inca mai exista empatie!

Scapa cine poate

Aseara am vazut dupa ceva timp “The Truman Show”… impresia a fost la fel de vie ca la prima vizionare… un mesaj pertinent, al naibii de frapant…

Oare chiar suntem doomned cu totii? nu se poate scapa din ghearele acestui sistem ordinar? suntem predispusi, inca din nastere, la o iremediabila pierdere de sine in monstruoasa masa a altor milioane de ceva care respira, mananca, se scarpina, se infurie, plang, se tem etc ca si noi… se tem de moarte, insa se complac, mare parte din ei, intr-o existenta abjecta, cuminte, anosta, calduta, in plictis, in banal, in “asa trebe’”… Dar de ce asa si nu altfel? De ce ne complacem? De ce ne multumim sa facem parte dintr-un sistem degradant care ne acapareaza inca de la nastere, ne tine strans de-a lungul intregii vieti si de-abia asteapta sa scape de noi la batranete?

Nenea ala devenise, fara sa stie, un fenomen televizat: filmat 24 din 24, de cand se afla in burta maica-sii. Cati dintre noi sunt urmariti, supravegheati de sistem, fara sa aiba habar, fara sa protesteze, fara sa schiteze macar un gest de revolta? Si cati dintre noi reusesc, ca el, sa se elibereze de lat, sa se zbata sa iasa din stransoare, sa se indrepte spre iesirea din pestera? Sa scape de ochiul atoatepatrunzator al Big Brother-ului? Cati sunt sortiti pierderii de sine, plafonarii, repetitiei exasperante, banalului? Din pacate, mult, mult prea multi.

Christof: I have given Truman the chance to lead a normal life. The world, the place you live in, is the sick place. Seahaven is the way the world should be.

Truman: [to an unseen Christof] Who are you?
Christof: [voice-over] I am The Creator – of a television show that gives hope and joy and inspiration to millions.
Truman: Then who am I?
Christof: You’re the star.
Truman: Was nothing real?
Christof: You were real. That’s what made you so good to watch.

Update: CFR-ul mamei ma-sii

Mers azi cu un tren privat, marca Regiotrans… curatel, civilizat, frumos luminat, calduros… canapelute confy, perdelute apretate… scara la o inaltime civilizata, in asa fel incat sa nu iti rupi pantalonii in cur cand te cracanezi disperat sa ajungi la ea… singurul impediment: ori iar am probleme cu vederea, ori aia chiar nu aveau prize in tren…

Deci, se poate… recomand celor care vor sa scuteasca calvarul CFR, mai ales ca toate ruginaturile ce urmau sa vina inaintea trenuletului meu aveau intarziere cu orele… macar asta micu’ a mers cum trebe: venit la timp, mers normal, nu cu hurducaieli, trosnituri si zagaltaieli suspecte sau cu opriri bruste la naiba in praznic, si ajuns chiar cu cateva minute mai devreme decat ar fi ajuns un tren marca CFR…

Macar ma desteptai acum, mai bine mai tarziu decat niciodata… aaa, si preturile sunt, contrar asteptarilor, cam la fel; semn ca se poate dobandi o calitate neindoielnic mai buna cu exact aceiasi bani! O, da!

CFR-ul mamei ma-sii

Thomas the Tank EngineEram sigura ca o sa parcurg distanta pana la Ploiesti in nu stiu cate ore, ca o sa ramana trenul inzapezit pe nu stiu ce camp, ca o sa fie atacat de gremlini iernatici, ca o sa deraieze… Ei bine, de deraiat nu a deraiat, atacat de monstrii dezlantuiti ai iernii, nici atat, in schimb a ramas blocat taman in Gara de Nord… cum mi-am petrecut o ora intr-un compartiment fara lumina si caldura? a fost misto rau de tot! Recomand celor tari de inima si strainilor care se mai avanta in aceasta minunata Lend of chois…

De ce japonezii sunt in stare sa parcurga distante scurte cu 500 km la ora si de ce nu raman inzapeziti de la nush ce naibii probleme tehnice?  De ce numai la noi se intampla? Vara e restrictie ca se dilata sinele de la atata caldura, iarna, ingheata, toamna se uda, primavara se gaineteaza pe sine probabil pasarile ce se intorc in tara… Mai mira pe cineva? Fereasca Sfantul! Mai enerveaza pe cineva? Desigur! Pe amaratii de calatori care asteapta, alungindu-si gaturile in zare dupa mama ma-sii de tren intarziat la nesimtire… aia care mor de frig, de caldura, de prea multi nervi, de prea multa nerabdare… Fraieri ca mine si ca tine! Sau ca nenea asta, suparat si el de calitatea infrastructurii de la noi!

Doua chestii cah!

Unu: ma uitam si eu adineauri, pe geam, de acasa, ca tot omu’ care si-a luat o zi de concediu, cu o cana aburinda de ceai in mana, cand vaz ca iar a inceput sa fulguiasca! valeuuu! not cool! iarasi gheata, muntisori de zapada, noroiala…. nooooo! cand vine naibii primavara aia? si diseara cat o sa inghet prin Gara de Nord, asteptand o ruginitura care va parcurge drumul pana la Ploiesti, mai mult ca sigur, in 3 ore?

Doi: bai! a luat-o razna lumea? cum naiba sa ajungi sa iti doresti sa inveti asa ceva? Navi??? Cata isterie mai poate declansa  Avatar? Mai nou unii vor sa invete limba alora? Destul ca s-au sinucuis niste emoizi din cauza filmului! Te pomenesti ca se trezesc maine unii ca vor membre alungite, piele albastra si ditamai cozile ca aia, ca o sa isi transforme cainii in dragoni zburatori, o sa dinamiteze munti doar ca sa vada cum e sa ai, ca aia din film, o natura plutitoare… Tocmai ce s-a terminat cu isteria Star Treck (misto stirea cum ca unul si-a invatat copilul de mic klingoniana, in loc sa il invete engleza, astfel ca s-a trezit ca nu are cum sa il mai dezvete; copilul klingonia de mai mare dragul!)… a inceput blue fever-ul Avatar… I’m blue da ba di, da ba daaaa!!!

Leapsa despre lectura

Strans legata de ceea ce m-a atras si de ceea ce am pretuit dintotdeauna: lectura si placerea de a devora tot ce e de calitate! Placere care ma va urmari pana cand voi inchide ochii definitiv!

Preluata de la Cami:

1. Cand cititi, pentru a marca locul unde ati ramas cu lectura, folositi semne de carte sau indoiti paginile?

De regula, prefer sa folosesc semne de carte. Insa, cum de cele mai multe ori, citesc in metrou, in imbulzeala, in mirosuri suspecte, in calduri nesuportabile, emanate de atatea corpuri, si cum ma agat disperata de ce apuc, mai nou am dobandit si infamul obicei de a indoi colturile in susul paginii.

2. Ati primit în ultimul timp o carte drept cadou si daca “da” care a fost aceasta?

Cadou de Craciun, de la iubit: “Mitul pesterii” de Saramago si “Bun venit printre maimute” de  Vonnegut. Daca ar fi fost dupa mine, mi-ar fi trebuit nu una, ci zeci de librarii, pline ochi, sa primesc in dar. :P

3. Cititi in baie?

De cele mai multe ori, da. Ori in cada, ori pe buda. Daca nu am vreo carte sau vreo revista la indemana ma multumesc si cu ce scrie pe diversele ambalaje: Obe-uri, gel de dus, pasta de dinti, sapun lichid, zgarieturi pe faianta etc etc :)

4. V-ati gandit vreodata sa scrieti o carte si daca “da” care ar fi fost aceasta?

Cand eram mai mica ma vedeam mare poetesa. Eminescu ar fi fost un poet ratat pe langa mine! Nobel, ce e aia? As fi castigat nu unul, ci vreo duzina! Si as fi dainuit mereu in memoria lumii…. si… pe bune, chiar vroiam sa scriu o carte de poezii! N-a fost sa fie! Pacat!

5. Ce credeti despre colectiile de carte de la noi?

Reminiscente plapande ale unor colectii din vremurile erei comuniste… Biblioteca pentru toti? Nu se compara ce cea de pe vremea mamaei! Cotidianul? Hmm, au scos cateva titluri chiar bune; ma oftic ca am pierdut cateva… pacat ca sunt cu un picior in groapa falimentului…

O colectie e cea de care te ingrijesti, tanc fiind, de-a lungul vietii… Sunt nu numai titluri aranjate cu grija pe rafturi, ci si amintiri de nepretuit, momente, vise, placeri, bucurii sau, din contra, tristeti acumulate… O colectie te reprezinta, este o parte din tine… esti chiar tu!

6. Care este cartea preferata?

Ete na!, nu pot sa cataloghez o carte drept cea mai cea, preferata, favorita… am mai multe… sa fie oare “Maine in batalie sa te gandesti la mine” de Marias? sau “Viata pe un peron” de Paler? sau “Strainul” de Camus? sau… sau…

7. Va place sa recititi unele carti si care ar fi acestea?

De regula, prefer cartile noi. Am recitit insa cu placere si Camus, Vargas Llosa, Marquez, Capote, Baricco…

8. Ce parere ati avea de o intalnire cu autorii cartilor pe care le apreciati si ce le-ati spune?

Nup! nu sunt de acord! autorul unei carti trage dupa el si o ditamai viata personala; chiar daca ea transpare mai mult sau mai putin in ceea ce a scris, prefer sa raman in lumea deja transpusa pe hartie si nu sa patrund in aia a lui reala!

9. Va place sa vorbiti despre ceea ce cititi si cu cine?

De regula, pastrez impresiile nu numai a unei carti, ci si a oricarui act cultural, numa’ pentru mine! Nu de alta, dar mi s-a intamplat de multe ori sa monologhez cu o reala pasiune cu persoane care se simteau atrase de lectura, precum m-as simti eu atrasa de tricotat. Mi-am invatat lectia, mai nou raspund la “Cum a fost?”: “Bina, cum sa fie?”

10. Care sunt motivele care va determina sa alegeti o carte pe care sa o cititi?

Recenziile, parerile unora, altora, titlul care m-a intrigat, dorinta de a citi inca o chestie remarcabila scrisa de X, dispozitia de moment…

11. Care credeti ca este o lectura “obligatorie”, o carte pe care cineva trebuie sa o citeasca?

Nu exista asa ceva! Idee tampita, inoculata unor scolari tampitei de mici; in asa fel incat sa-i determine mai tarziu sa aleaga netu’. Citesti ca vrea muschii tai, nu ca ti-a zis nush ce baba de la scoala ca e musai, altfel nu treci clasa!

12. Care este locul preferat pentru lectura?

In pat, infofolita bine, cu o cana aburinda de ceai langa- iarna, fructe- vara, scrumiera cu mucuri aromate- in alta viata. :P

13. Cand cititi ascultati muzica sau lecturati in liniste?

Lecturez in liniste. Muzica mi-ar distrage atentia.

14. Vi s-a intamplat sa cititi carti in format electronic?

Am incercat prin facultate sa citesc niste carti de filozofie in format electronic, fiindca nu le gaseam pe piata sau in anticariate! a fost oribil! mi-am jurat ca nu o sa mai incerc prea curand, decat daca o sa fie imperios nevoita! Sunt contra unei astfel de lecturi! Unde mai e placerea de a rasfoi o carte, de a o intoarce pe toate partile curioasa, de a o mirosi, de a o plimba peste tot in geanta, de a te cufunda in hatisul slovelor ei? Cum naiba sa citesti sute de pagini astfel? sa dai scroll down pana te apuca toate nabadaile fiindca nu mai stii unde ai ramas cu o zi in urma? sa inceapa sa iti lacrimeze ochii? sa fii atat de obosita incat sa te apropii din ce in ce mai mult de ecran, mai sa il atingi cu fruntea, fiindca sari la randuri intr-o veselie? Categoric NU! nu este lectura adevarata! sa citeasca intr-un astfel de format monstruos cei care pot; eu merg pe formatul vechi! Traiasca  Gutenberg!

15. Cititi numai carti cumparate sau si pe cele care sunt imprumutate?

Citeam prin liceu si cu imprumut. Mai nou, simt o reala satisfactie cand cumpar o carte pentru sufletelul meu, biblioteca mea, coltul meu de univers :)

16. O carte este pentru mine… Cum ati descrie o carte?

Necesara ca aerul, o lady cu un caracter aparte, boema, culta, rafinata, surprinzatoare, minunata… o experienta de viata… o bucata de existenta… un fragment de univers de nepretuit… o parte din mine!

Si fie-ti linistea cea dulce…

Somnoroase pasarele… prin farmacii se aduna… fie-ti depresia usoara… noapte buna…

Mai tii tu minte cum picoteai cuminte, asta-vara, dupa ce luai o doza de Xanax? Dar de ce luai? Naiba stie! Cica erai prea anxioasa… pai cred si eu, daca iti era frica sa mai cobori si niste amarate de trepte la metrou… Ei bine, era de-ajuns sa iei o pastiluta albicioasa si gata! incepeai sa vorbesti taraganat, sa iti pierzi ideile printre picioare, sa dormitezi, sa vegetezi… happy, happy, joy, joy? mneah!

Cica au descoperit unii ca pastilutele astea colorate care iti alunga depresia, anxietatea, nelinistea, teama, melancolia, tristetea, dorul de duca nu ar fi decat apa de ploaie… cu alte cuvinte, o intreaga industrie farmaceutica, un imperiu pastilos cladit pe spinarea unor disperati care ar putea, la o adica, sa bea si pelin de atatea ganduri negre, fara sa isi dea seama…

Si cica prea multa libertate de alegere cauzeaza si ea depresie… sa imi iau azi camasa roz sau aia roz cu picatele? sa ma dau cu parfumul asta sau cu celalalt? sa mananc un hamburger sau doi? sa ma uit la un film cu Van Damme sau sa ma benoclez la Fata de la pagina 5? sa imi petrec week-end-ul cu nevasta sau cu amanta? Curat alegere murdara!

Pai cred si eu ca te alegi naibii cu ditamai migrena de la atatea alegeri… ca te simti debusolat, pierdut in spatiu, pricajit, amarat, obidit… si atunci ce faci? pac! apelezi la flaconul minune! wooooooow! deodata toate grijile dispar ca prin farmec, te simti usurat, pufos, fulgos… te simti altfel! te simti mai bine! te simti nedepresiv!

Ei bine, bullshit! au mintit nesimtitii aia de doctori cand ti-au prescris flaconul! nu vezi? e o intreaga conspiratie mondiala! unii sunt bolnavi fictivi, altii le prescriu in draci bolnavilor alora fictivi chestii suspecte, tocmai pentru a le alimenta dependenta de boala lor fictiva!

Nu te lasa amagit cu una, cu doua! Rezista opresiei pastiloase! Simti ca te napadesc ciori mentale amenintatoare? Mai lasa naibii labeala de pe net si du-te si ia o gura de aer proaspat! Nu te mai gandi ca o sa ramai fara serviciu; oricum vei ramane! Nu poti sa dormi? Ai auzit de remediul bunicii: un pahar de lapte cald, indulcit cu miere, inainte de culcare? Simti ca viata ta nu mai are niciun rost? Te vezi curmandu-ti-o cum au facut niste zevzeci din prea multa pasiune pentru “Avatar”? Te-a lasat gagica? Nu-i nimic, maine baba de la trei iti va arunca ocheade sagalnice iar dragoni albastri vor brazda cerul!

Asa ca da-le naibii de pastile! Mai bine apuca-te de fumat iarba! Are acelasi efect: iti ia grijile de pe cap intr-o clipita, insa te vei trezi intr-un rahat si mai mare decat ala in care te scaldai! Capu’ sus si cu depresia inainte!

Salamu’ eurovizionar

Credeati ca ati vazut sau macar auzit totul in materie de penibil, prostie, ciupeste-ma sa vad daca e real? Neah! inca nu v-ati imaginat cate chestii decrepite mai poate ascunde lumea asta! Oho, si inca cate!

Pai cica Florin Salam sau Florin Fermecatoru -posibil sa fie aceeasi mancare de peste – s-ar fi inscris la Eurovizion. Lumeee! e penaaal! e viitoarea valoare a unui popor expusa pe nepusa tava, masa etc.

De parca nu ne-am fi facut de ras destul de fiecare data, ultima oara cu “za Balkaaan girlz like to party, like to party”, anul acesta e si mai si: insusi Salam manelistu’ s-a gandit sa ne reprezinte. O fi bine, o fi rau? Mai de cacao decat ne-am facut pana acum se poate? Apai, daca la moldoveni s-a inscris un paznic de noapte, de ce n-ar concura si la noi insusi regele manelelor? Vorba aia, cioara malai viseaza…

Inteleg ca sarmanul tocmai a ramas vaduv (asta chiar nu e de luat peste picior) si inteleg ca incearca sa transpuna pe ritmuri manelistice versuri de vai si amar in engleza, insa e ca si cum am inlocui cantaretii cat de cat conectati la ideea de muzica veritabila cu o chestie de soia, plina de conservanti.

Si mai inteleg ca unii s-au plans ca e un concurs insipid, fad, incolor, neinteresant, neatractiv, ne… ne… Insa va daţi seama ce pata de culoare s-ar duce pe acolo? Autorul manelelor “Ce gagica smekerita”, “Iar am pus-o”, “Am fost mare vagabond”,  “Am relatii peste tot” etc etc.  Si cum ar suna in engleza? “Manele’s summer”? Chestii de genul asta:  “Eu sunt bomba nucleara,/ Distrug tot ce ma-nconjoara/ Am cea mai mare valoare/ Cine ma supara moare.” De inima rea poate ca ii dat sa auda astfel de ineptii!

De ce nu am exporta naibii odata manelele sa se mai sature si altii de fenomenul asta? sau de ce nu am mezeluiza un concurs si asa vai de mama lui? Un salam a ajuns sa ne reprezinte? La asta se rezuma cultura unei tari intregi? Nu zic, nu e bai, e chiar bun salamul de Sibiu, dar exponatul asta tare mi se pare suspect de expirat!

Daca e sa fie tiganie, sa fie pana la capat! Sa trimitem si parizere si carnati si crenvusti la concurs! sa trimitem o bacanie intreaga! pe toti astia care canta pe la cumetrii si sunt obisnuiti sa li se arunce din public euroi! cu mic, cu mare: guti, pusti de aur, vijelii, piticanii minune, minodore la maxim… plus idiotii care ii asculta! si tampitii care ii au drept model! si cretinii care ii considera drept cantareti veritabili!

Valoarea mea, valoarea mea, de ce se pisa toti pe ea?


Din ciclul aberatii

Care este multe, va sa zica… aberatii emise, aparute, nascute, produse, transpirate in ultima vreme… le stim cu totii… si perceperea lor ne ocupa tot timpul…din pacate…

-ti-am dat un ineeeel… mare cat lipsa de imaginatie sau cat neobrazarea celor care ne-au condus in ultimii ani… Bittman, purtator de cuvant sau consilier de imagine sau ce naiba o fi? Ardei Gheorghe ala, ex-Lost prin America Latina, alt papagal la nush ce minister? hai ca e chiar buna! bai amarastenilor, bai, sunteti un popor de verigi slabe! de ce ati permis asta? cum adica? hai pa si pusi!

-mai are sens sa vorbim despre mult blamata si discutata flacara mov? stire preluata cu surle si trambite pana si de presa de peste ocean! prostanacului ii sade bine in mov… da’ si mai bine ii sade presei din tara cand toaca zile in sir astfel de balarii!

-cum ii mananca pe unii in fund si nu ajung sa se scarpine… cica Casa Poporului se transforma in cel mai mare mall din Europa, adica nu! din lume, adica nu! din intreaga galaxie! din univers chiar! iar desteptii aia de parlamentari vor fi mutati cu mic, cu mare intr-o cladire ce ar fi fost destinata Bibliotecii Nationale… poate mai citesc si sarmanii! decat sa dormiteze sau sa se scobeasca in nas… mai conteaza ca nu ar mai fi spatiu de depozitare pentru sute de manuscrise medievale? apai, daca au fost prosti si nu si-au stocat datele pe dvdiu, cdiu ceva…

-din ciclul “alte investitii traznite”, insa complet inutile, cica i-am rugat pe aia care au facut Big Ben-ul sa ne faca si noua niste kitschosenii de ceasuri aurite in Centrul Vechi… nu ca nu ar fi fost el oricum transformat in ceva kitschos!

-americanii, conform si mai traznitului presedinte columbian, ar avea cica o super, mega, wow masinarie cu care ar fi provocat cutremurul din Haiti… cred si io, nu le-a mers in Irak; hai sa facem praf un alt amarat de statulet mai de langa noi… si pe urma sa aruncam vina pe mosu’ ala de Fidel Castro… care e mana in mana cu Hrusciov, Gorbaciov, Eltin si cine o mai fi… cred ca d-aia si ninge la noi asa in draci!

-Grecia e pe cale sa dea faliment… mai degraba o sa planga unii dupa plajele ei si nicidecum dupa vestigiile istorice, decat dupa monstruozitatile alea de hoteloaie din Dubai

-Salam candideaza la Eurovizion… despre indobitocirea manelizanta a unui popor intreg vom reveni in cu totul alta postare…

-Hugh Heffner s-a despartit de ultimele sale iubite, doua gemene blonde si flocoase, vrand sa se focuseze asupra ultimei achizitii siliconate din casa-i… tine-o tot asa, tataie! cand altii nu mai pot de la 20 de ani, tu inca o mai faci cu iepurii la 80 de ani? ti-ai luat pastila de Viagra pe ziua de azi? nu? du-te fuguta si ia-o!

Sa dea Domnu’ sa nu ne trezim maine ca fiind ratatii unui sistem si asa vai de mama lui sau ca verigile slabe a ceva ce ne depaseste cu mult puterea de intelegere a aberatiilor multora!… in fiecare zi…